S-a nascut la Targoviste , pe data de 22 februarie in anul 1810, in mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Ramane orfan si sarac, dar de mic dovedeste o inteligenta deosebita si o memorie extraordinara. Invata greaca si franceza. A devenit elev la Colegiul National ”Sfantul Sava” din Bucuresti, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunostinta cu Ion Heliade Radulescu. Ii uimeste pe toti prin talentul sau poetic. Un timp va locui acasa la Heliade, care-i va publica prima poezie, ”Miezul noptii” , in Curierul Romanesc, urmata de elegia”Adio. La Targoviste”.
O vreme a fost ofiter, dar a demisionat(1837). Din pricina unor scrieri ( ”Anul 1840” si ”Lebada si puii corbului”) este intemnitat. A ocupat functii marunte. In 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. In ultimii 25 de ani de viata a fost marcat de alienare mintala.
A murit sarac la Bucuresti in anul 1885. Vasile Alecsandri, intr-o scrisoare trimisa din Paris lui Alexandru Papadopol-Calimah, deplangea nepasarea fata de cel mai de seama fabulist roman :”Moartea bietului Alexandrescu nu m-a mahnit atat de mult (caci el era mort de mai multi ani), cat m-a mahnit nepasarea generatiei actuale in privirea lui si uitarea in care cazuse renumele lui, odinioara stralucit”.
Poet liric, scrie mai intai meditatii romantice, sub influenta lui Lamartine. Tonul este extraordinar de fantastic si umoristic. Cea mai reusita este”Umbra lui Mircea.La Cozia”.
E ultimul fabulist autentic din literatura romana, lasandu-ne vreo 40 de fabule, in care adevarul e mascat, din cauza cenzurii autoritatilor( ”Cainele si catelul”,” Boul si vitelul”, ”Dreptatea leului”,” Vulpea liberala”,s.a).
Luni l-am sarbatorit in biblioteca pe Grigore Alexandrescu. S-a prezentat un material despre viata si activitatea sa literara, s-au ascultat fabule in lectura unor actori consacrati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu