30 NOIEMBRIE - SFANTUL ANDREI

  SFANTUL ANDREI

     Sirul "sfintilor nationali" ar putea incepe cu unul din apostolii Mantuitorului Isus Hristos, si anume cu Sfantul Andrei. Acesta, desi era iudeu de neam, a propovaduit intr-o parte a pamantului romanesc, la stramosii nostri geto-deaci, si anume in teritoriile situate pe tarm apusean al Marii Negre .

    TRADITII ROMANESTI - 30 NOIEMBRIE - " NOAPTEA SF. ANDREI"

    Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca "isi vede lupul coada". Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care  incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.

Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. Daca stapanii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totusi, cand soarta scrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotarate de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece.
În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.

Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.

Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa, colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si spune ca va fi lipsita de noroc. Unele fete merg in aceasta noapte la fantana, aprind acolo o lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul galetii. Cand fata apei este luminata bine, fata zice:
"Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul in fata apei,
Ca in vis sa-l visez,
C-aievea sa-l vaz!"
Atunci, apa din fantana se tulbura si fata isi vede, se spune, chipul ursitului. Unele isi fac de ursita cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cutite si o coasa, toate infierbantate in foc. Dupa ce s-au inrosit, se scot afara, se sting in apa si apoi se descanta.
In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos.

Usturoi miraculos

Tot in seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi flacai si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad in toata voia buna, pana cand apar zorii zilei. Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul.

Acest usturoi se pune pe policioara la icoane, fiind bun de facut de dragoste.
In alte zone din tara noastra, pazitul usturoiului se face in felul urmator: intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete, avand fiecare fata cate o paine, trei capatani de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masa, intr-un colt al casei, si se acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic c-o lumanare aprinsa, care arde de cu seara si pana in ziua. Langa masa, una in dreapta si una in stanga, stau de straja doua babe, care baga bine de seama ca sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La aceasta petrecere, vin si baieti cu lautari. Se canta si se petrece pana in zori.

Cand s-a facut ziua, hora este jucata afara. Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor, pazite de batrane. Dupa joc, fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor. Painea se mananca, rachiul se bea, usturoiul se pastreaza de leac. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdei in bors ori vin si le trece. Daca se fura din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul pazit este semanat primavara. Daca pleci la drum lung, sa iei putin usturoi cu tine.

De la pazitul acestui usturoi s-a nascut zicala: "Parca a pazit usturoiul", care se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte fara somn.
Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi cu moina. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele.

De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.
Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza "Andrei-de-iarna".

LIVIU REBREANU

LIVIU REBREANU 27 Noiembrie 1885 - 1 Septembrie 1944

     

           Prozator si dramaturg roman, membru al Academiei Romane.                                              
           Despre Liviu Rebreanu, Eugen Lovinescu spunea :" ... Se ivise, in adevar, un scriitor epic de mare amploare si semnificatie. Intr-o compunere bogata, in care alergau alaturi, se incrucisau, se desparteau si se uneau din nou firele mai multor naratiuni, cu cateva zeci de personaje, Rebreanu infatisase o intreaga societate intr-unul din momentele conflictelor ei cele mai acute si evocase instinctele fundamentale care explicau perseverenta ei in imprejurari neprielnice.Scriitorul manifesta o imaginatie capabila sa cuprinda vaste ansambluri, o ascutime a intelegerii psihologice coboratoare pana la datele elementare ale fiintei omenesti....."

INAUGURARE CASA TARANEASCA

       Vineri, 23 noiembrie a fost inaugurat la Jilavele Muzeul Casei Taranesti Traditionale, proiect initiat  si realizat de Directorul Caminului Cultural Victor Simion cu sprijinul autoritatilor locale si judetene, in parteneriat cu World Vision Romania.
        Casa care va gazdui muzeul este similara celor in care au locuit jilavenii de la sfarsitul secolului al XVIII lea pana in perioada interbelica. Aceasta este construita in imediata vecinatate a Conacului si  Cramei boieresti ce au apartinut printului aviator Constantin M. Cantacuzino.
        Deschiderea muzeului a avut loc vineri la orele pranzului si a inclus slujba de sfintire a obiectivului si un spectacol oferit primilor oaspeti de Ansamblul artistic "Colinda".

GEORGE EMIL PALADE

       

           George Emil Palade (n. 19 noiembrie 1912, Iași – d. 8 octombrie 2008) a fost un medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină. În 1986 i-a fost conferită în Statele Unite National Medal of Science („Medalia Națională pentru Știință”) în biologie pentru: „descoperiri fundamentale (de pionierat) în domeniul unei serii esențiale de structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii".
           

ANIVERSARE MIRCEA DINESCU

            In 11 noiembrie poetul Mircea Dinescu  a implinit 62 de ani.

            LA MULTI ANI MAESTRE!

  

 Fuga'n doi 

Este-n noi o spaimã care ne doboarã
Bate vânt din lucruri, poate dinadins,
Sufletu-i o luntre spre odinioarã.
Carnea dulce vâslã.Ochiul necuprins
Rupti din soare-s mânjii, îi asteaptã hãtul,
Gloria cãrutii - glorie pe roti.
Ochelari de piele mãrginind ospãtul
Fãrã ca privirea sã-nfloreascã-n pãrti.
Noi vom umple caii gata de plecare
Adunati în plasa ierburilor vechi,
Steaua cea aleasã poate fi oricare -
In singurãtate alergãm perechi. 

8 NOIEMBRIE SF. ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL

        Sarbatoarea Sf Arhangheli  Mihail si Gavril

    LA MULTI ANI TUTUROR CELOR SARBATORITI IN ACEASTA ZI!

MIHAIL SADOVEANU

 5 NOIEMBRIE 1880 - 5 NOIEMBRIE 2012

        Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

1 NOIEMBRIE - ANIVERSAREA RADIOULUI ROMANESC

     84 ANI DE LA INFIINTAREA RADIOULUI ROMANESC

     La multi ani si multumiri pentru toate informatiile pe care le ofera publicului ascultator!

HALLOWEEN

        

              Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, ea răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii. Ea este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie, deși în unele țări data sărbătorii variază — de exemplu, în Suedia este sărbătorită în prima sâmbătă din noiembrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows' Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților, sărbătoare cu care Halloweenul a devenit asociat în țările unde predomină creștinismul occidental — catolic șiprotestant, deoarece în aceste culte creștine, ziua tuturor sfinților este sărbătorită pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări, Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.

29-30 OCTOMBRIE 1992 * 29-30 OCTOMBRIE 2012

     20 ANI  DE LA TRECEREA  IN  NEFIINTA  A  SOTILOR  DOINA  SI  ION  ALDEA TEODOREVICI

       

 

  DUMNEZEU  SA-I  ODIHNEASCA  IN  PACE!

  

  

25 OCTOMBRIE - ZIUA ARMATEI

      25 Octombrie constituie amintirea unei zile de implinire nationala, ziua cand armata romana si-a indeplinit menirea fireasca. Devenita simbol al tuturor bataliilor si eroilor neamului romanesc, data de 25 Octombrie a ramas intiparita in sufletele romanilor ca zi in care tara isi sarbatoreste Armata si pe cei care au fost sau nu in slujba ei.

      Din 1830, anul infiintarii armatei romane, pana in 1951, in traditia romaneasca nu a existat o zi dedicata exclusiv sarbatoririi acestei institutii. Aflata in centrul atentiei publice, mai ales dupa Razboiul de Independenta din 1877- 1878, armata a participat anual la manifestarile prilejuite Ziua Inaltarii Domnului, devenita, dupa Primul Razboi Mondial Ziua Eroilor, si la cele din Ziua Nationala a Regatului Romaniei( 10 Mai).

      Din 1951 Ziua Fortelor Armate a fost declarata ziua de 2 octombrie , pana in data de 1 octombrie 1959 cand prin Decretul nr 381 Ziua Fortelor Armate a fost mutata pe data de 25 Octombrie.

      Astfel, in fiecare an in 25 Ocombrie spunem "LA MULTI ANI!" Armatei romane si tuturor celor care se afla in slujba ei.

1-31 OCTOMBRIE SALONUL ANUAL DE CARTE Editia a XXI

   

GEORGE COSBUC 20 SEPTEMBRIE 1866 - 9 MAI 1918

       "  Mare poet clasic, Cosbuc si-a asigurat locul printre marii creatori: Eminescu, Creanga, Slavici, prin continutul national al operei sale, prin cultivarea si frecventarea clasicilor, prin unitatea expresiva si claritatea stilului, prin promovarea idealului de frumusete echilibrata, in general prin innoirea limbii poetice.

         Cosbuc este - unanim recunoscut - un mare clasic al versului romanesc."

                                                                                                     
                                                                                                             G.Scridon

ION AGARBICEANU 12 SEPTEMBRIE1882- 28 MAI 1963

       Lucian Blaga l-a numit "sfant parinte al literaturii romane". "Ion Agarbiceanu este unul dintre putinii scriitori autentic crestini din literatura romana"- afirma cel mai informat biograf al sau, Mircea Zaciu. Autorul unei opere vaste, cuprinzand romane, povesti si povestiri, evocari literare, Ion Agarbiceanu s-a nascut la 12 septembrie( dupa unele date in 19 septembrie) in comuna Cenade, judetul Alba s-a stins din viata in 28 mai 1963 la Cluj.
       Iata ce spunea Nicolae Iorga despre Agarbiceanu si opera sa: " Viata de sat din Ardeal, asa cum este, in toate ascunzisurile cele mai adanci ale acestor suflete de acolo, numai in aparenta primitive, dar capabile de o nesfarsita putere de simtire si de cugetare, va trai in opera aceasta intinsa, a d-lui Agarbiceanu. Dar toti aceia care doresc numaidecat fraza de efect, cuvantul neobisnuit, legatura de vorbe care sa scapere, aceia care asteapta in fiecare moment sa se deschida cercurile pentru a se ivi o noua revelatie literara, blazatii si estetii, cari iau in mana un sceptru de critic, pe care te intrebi cine li l-a harazit, fireste, se dau in laturi cu dispret inaintea lui. I se face astfel o foarte mare nedreptate si va veni vremea cand sa va recunoaste cat de mult datoram adevaratului continuator al lui Slavici in regiunile ardelene. Este la el o bogatie de suflet, o puritate morala, care nu predica, dar care se simte din fiecare pagina, atat de fara pereche, incat el este, si va continua sa fie pentru cetitorii lui, cari sunt destul de numerosi - caci nu criticii cetesc, ci aceia cari nu cetesc pe critici - scriitorul cel mai de seama al poporului romanesc din aceasta regiune"

NICOLAE FILIMON

         Nicolae Filimon (n. 6 septembrie 1819, București — d. 19 martie 1865) a fost un prozator român, faimos pentru că l-a creat pe Dinu Păturică, eroul primului nostru roman realist românesc, un arivist din stirpea lui Julien Sorel. De asemenea, autor de nuvele romantice și realist-satirice și primul critic muzical român. A scris un jurnal de călătorii pe Dunăre, și prin Occident, în Ungaria, Austria și Italia. Cea mai importantă operă a sa este romanulCiocoii vechi și noi, apărută în 1863. Romanul este o frescă a societății românești la începutul secolului XIX. A fost inițiat în francmasonerie când se afla la studii în Franța.

       

         Opera sa cuprinde:

Romane

§  Ciocoii vechi și noi

Nuvele

§  Mateo Cipriani

§  Friedrich Staaps

§  O baroneasă de poronceală

§  Ascanio și Eleonora

§  Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala

 Basme

§  Roman Năzdrăvan

§  Omul de piatră

§  Omul de flori cu barba de mătasă sau povestea lui Făt-Frumos

CURSURI BUSTENI 20-24 AUGUST 2012

      DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE BIBLIOTECA


    Acest curs s-a desfasurat la Busteni . Au participat colegi bibliotecari din judetele Buzau, Braila, Cluj,Galati, Ialomita .Temele abordate au fost: - Cultura informatiei; - Misiunea bibliotecii publice; - Accesul la Internet -sursa pentru noi servicii. Trainerii care au predat acest curs au fost Valentina Rotaru - Baia Mare si Crina Ifrim - Bacau.

   A fost un curs util, am avut multe de invatat, lucruri interesante si necesare in  meseria noastra. Am cunoscut colegi de la biblioteci comunale si judetene, am aflat despre activitati care se desfasoara la locul  lor de munca, a fost o experienta placuta, interesanta pe care as vrea sa o repet cat mai des.    

       Am reusit intr-o saptamana sa imbinam atat cat s-a putut utilul cu placutul. Astfel, dupa cursuri, am reusit sa vizitam : Biserica domneasca Busteni, Manastirea Caraiman, Castelul Cantacuzino, Manastirea Sinaia, partia Kalinderu.

DIMITRIE BOLINTINEANU

            S-a nascut in 1825 in satul Bolintinul din Vale.

            Dimitrie Bolintineanu, poet roman, om politic, participant la revolutia pasopitista si diplomat. Poetul era macedonean de origine, parintele lui, Ienache Cosmad, a venit in tara din Ohrida.

            In putini ani, tatal sau Ienache si-a facut in Valahia o situatie acceptabila. Arendas, mic proprietar, apoi subprefect, cu resedinta la Bolintin, sat in apropiere de Bucuresti, el nu apuca sa-i lase celui de al doilea nascut, Dimitrie, o avere care sa-l scuteasca de griji. Orfan de ambii parinti inca din 1831, tanarul a fost crescut de niste rude mai avute. Se sustine singur de timpuriu, precum Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, prin slujbe functionaresti.

            In 1841 era copist la secretariatul de stat, in 1843 - secretar la departamentul "pricinilor suditesti". Printr-un misterios concurs de imprejurari, e ridicat, in 1844, la rangul de pitar. Faptul ca publicase in 1842 admirabila poema O fata tanara pe patul mortii, prezentata elogios de Ion Heliade Radulescu (si invocata mai tarziu de Eminescu in Epigonii), a jucat probabil un rol decisiv. Poemul "O fata tanara pe patul mortii" era o imitatie dupa "La jeune Captive" de Andre Chenier, si a fost publicat in "Curier de ambe sexe".

            In Bucuresti se formeaza Asociatia literara, sprijinita de fratii Alex si Stefan Golescu care l-au trimis pe la finele anului 1845 pe Bolintineanu la Paris.  Plecat la Paris in 1845, cu o bursa din partea Asociatiei literare, audiaza si cursurile lui Michelet, Quinet si Mickiewicz. Nu traieste decat pentru Revolutia pe care o presimte. Cand aceasta a izbucnit la Paris, in februarie 1848, tinerii studiosi hotarara sa se intoarca in tara. Conjuratii ii dadura un rol de prim-ordin, acela de a stabili contacte cu revolutionarii din Bucovina, ceea ce poetul nu a putut sa faca.  Pasaportul pentru Moldova i-a fost refuzat, a fost amenintat cu un arest si ar fi avut, poate, parte de el, daca nu izbucnea revolutia...

           

            Din opera sa sunt de amintit: prima poezie „O fata tanara pe patul mortii”1842,balada fantastica ,”Mihnea si baba”1845,”Colectie din poeziile D. Bolintineanu”1847,”Cantece si plangeri”1852,”Poeziile vecgi si noua ale d-lui Dimitrie Bolintineanu”1855, „Austria, Turcia si moldo-valahii”tiparita la Paris in 1856 iar la Iasi apare volumul „Calatorii in Palestina si Egipt”,volumele: „Legende sau basme nationale in versuri”, „Melodii romane”, „Calatorii pe Dunare si in Bulgaria in 1858etc. iar in 1870 „Traianida”, „Cleopatra, regina Egiptului, „Menadele”, „Plagerile Romaniei”, Cuza Voda si oamenii sai” in 1870.

           

            In 20 august moare si este inhumat la Bolintinul din Vale.

ZIUA TINERETULUI

                                                                     

     Ziua internationala a tineretului se sarbatoreste in fiecare an pe 12 august prin organizarea de diverse activitati publice de informare asupra drepturilor si responsabilitatilor tinerilor.

    Marile crize cu care ne-am confruntat de-a lungul timpului si cele cu care inca ne confruntam si-au lasat amprenta in mod deosebit asupra tinerilor. Spre exemplu, tinerii resimt mai acut efectele unui somaj crescut sau a unei recesiuni economice. In 2007, tinerii reprezentau 25% din populatia apta de munca, dar in acelasi timp 40% dintre someri. Pe langa somaj, tinerii se lupta si cu salarii foarte mici si nesiguranta la locul de munca.

    Din alt punct de vedere, schimbarile climatice care au loc astazi si deciziile privitoare la protejarea mediului si diminuarea efectelor poluarii vor cadea pe umerii generatiilor viitoare. In acelasi timp, din ce in ce mai multi tineri dau dovada ca pot fi parteneri in promovarea solutiilor catre o dezvoltare durabila. Astazi, tinerii se implica in discutii la nivel international si conving comunitatile si autoritatile sa adopte strategii de reducere a saraciei, de protejare a mediului si de implementare a unor programe antreprenoriale. De multe ori tinerii conduc prin exemplu. Multi duc un stil de viata sanatos si verde, multi folosesc tehnologii mai putin poluante.

    Asa ca, in aceasta zi, sustineti campaniile de informare, organizati activitati si discutii, incurajati participarea tinerilor la deciziile care le afecteaza viata. In aceasta zi fiecare dintre voi poate arata ca tinerii pot contribui pozitiv la societatea in care traiesc.

   12 august a fost declarata Ziua Internationala a Tineretului de catre Adunarea Generala a ONU in 1999.

Ziua internationala a tineretului se sarbatoreste in fiecare an pe 12 august prin organizarea de diverse activitati publice de informare asupra drepturilor si responsabilitatilor tinerilor.

Am “cules” cateva maxime despre tinerete:

Tineretea este zambetul viitorului in fata unui viitor necunoscut care e insusi viitorul, si e firesc sa fie fericita. S-ar spune ca rasuflarea ei este facuta din speranta – Victor Hugo

Tineretea este o perioada minunata a vietii. Ea ne slujeste sa acumulam greselile numite ulterior experienta – George Bernard Shaw

Tineretea este basmul cel mai frumos al Universului trait in toata fiinta umana. Tineretea este sufletul si sufletul este tineretea. Tineretea este simtetot, audetot, vedetot – Gh. Voda

Ceea ce dorim in tinerete, avem din belsug la batranete – Goethe

Tineretea: Pasarea Phoenix a timpului; renaste dupa ce… nu mai este – Costel Zagan

Tineretea e timpul de a invata intelepciunea, batranetea e timpul de a o aplica –Jean Jacques Rousseau

Tinerete, cum amagesti nadejdile, cum seci puterile, cum astamperi si potolesti avanturile – Emil Garleanu

Pacat de acea tinerete care se asemana cu batranetea – Giuseppe Rovani

Tineretea e o trufie, rareori o valoare – Marin Preda

In tinerete iubim cu toata puterea noastra, care scade din ce in ce; de la o varsta, omul iubeste cu toata slabiciunea, care creste din ce in ce – Honore de Balzac

ADRIAN PAUNESCU (ADRIAN PAUN)

           Nascut in 20 iulie 1943 in Copaceni, plasa Balti, judetul Balti, Basarabia, astazi Republica Moldova a decedat in 5 noiembrie 2010, Bucuresti a fost un poet, publicist, textier si om politic roman. Paunescu este cunoscut mai ales ca poet - debutand in 1960 si fiind unul dintre cei mai prolifici autori romani contemporani - si ca organizator al Cenaclului Flacara, intrunire desfasurata periodic in anii 1973-1985, de regula in orasele mari ale Romaniei, unde artistii promovati de poet prezentau lucrari muzicale si literare in fata unui public numeros. In cadrul cenaclului, Paunescu a incurajat cultura de masa indragita de publicului tanar, in ciuda numeroaselor sanctionari aduse acesteia de catre puterea comunista; el a inventat sintagmele”generatia in blugi” si ”muzica tanara” pentru a-si desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, respectiv sonoritatile iubite de acestia, ale genurilor folk si rock.